Statiunea Baile Olanesti

Statiunea Baile Olanesti este situata pe Valea Oltului la o altitudine de 450 metri, in centrul unei mici depresiuni intracolinare, deschisa in sud si inchisa la nord si vest de crestele calcaroase ale muntilor Carpati.

Statiunea Baile Olanesti este una dintre putinele localitati din tara care intruneste in chip armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic si topoclimatic local, si factorul hidromineral constituit din apele minerale.

Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale.

Baile Olanesti dispune de un cadru natural odihnitor precum si de multiple posibilitati de valorificare in turism, drumetii, vizitarea schiturilor si manastirilor-locasuri de cultura, civilizatie si rezistenta in fata vitregiilor de orice fel Horezu, Schitul Pahomnie, Schitul Iezar, Biserica dintr-un lemn etc.

Baile Olanesti reprezinta o statiune balneara de interes general, cu activitate permanenta.

Localitatea poseda un stabiliment de bai moderne, prin exploatarea a 30 de ape minerale, ca: ape clorosodice, ioduroase, clorosodice-feruginoase, sulfuri alcaline, renumite pentru efectele lor terapeutice in tratamentul bolilor de rinichi, stomac, in afectiunile vezici biliare si diabet.

Pe plan international apele minerale sunt comparabile cu apele de la Vichy, Ems, Bourboule.

Ceea ce individualizeaza produsul turistic al statiunii este unicitatea pe plan national a unor tratamente pentru desensibilizarea organismului la bolnavii alergici prin injectii cu apa minerala sulfuroasa izotona.

Prima atestare documentara a localitatii Baile Olanesti dateaza din 19 iulie 1527.

Apele minerale de la Olanesti sunt mentionate prima data intr-un hrisov din 1760 si sunt numite ape tamaduitoare, acestea aflandu-se pe mosia clucerului Toma Olanescu care construieste primele camere de bai.

In privinta denumirii localitatii Olanesti, parerile sunt impartite. Unele izvoare sustin ca numele statiunii provine de la cavalerii armatei austriece. Acestia se numeau "olane", respectiv "ulani". Altii sunt de parere ca numele se datoreaza in mare parte boierilor locului, cum ar fi Toma Olanescu. Vestea efectului tamaduitor a fost intarita chiar de conducatorul revolutiei din 1821, Tudor Vladimirescu, care se retragea aici, pe mosia Olanestilor impreuna cu grupul sau de boieri.

Primele analize ale acestor ape au fost facute de dr. Karl Friedrich Siller in anul 1830 ceea ce a determinat cresterea numarului de beneficiari ai tratamentului de aici. In anul 1853-1854 se face a doua analiza de catre Petrache Poenaru, iar mai tarziu , de profesorul de chimie Alexe Marin.

In urma cererii generalului dr. Carol Davila, care vizitase statiunea impreuna cu elevii scolii de medicina din Bucuresti, in anul 1869, d-rul chimist Bernath Lendway face o noua analiza a izvoarelor si comunica rezultatul in ziua de 14 iunie 1869 printr-o telegrama in care isi manifesta surprinderea si incantarea, numind apele ca fiind "de natura extraordinara".In anul 1873 apele minerale de la Olanesti sunt trimise la Expozitia din Viena, unde sunt din nou examinate, obtinand Medalia de Aur.

Dupa lucrarile chimice, analitice, comparatice, apele minerale de la Olanesti, s-au comparat cu mai multe surse straine si s-a constatat ca studiile geologice si hidrologice efectuate de dr.Knott, inspector general al apelor minerale din Austria, ca si analizele chimice ale tuturor izvoarelor minerale facute de prof. Krizan de la Institutul Chimic din Praga au permis ca in anul 1922 sa poata incepe captarea, dupa cele mai noi tehnici ale vremii, a 22 surse de ape minerale. Actiunea a beneficiat si de sprijinul casei Rumpel A.G. din Viena, specializata in astfel de lucrari.

Tratamentul balnear de Olanesti cuprinde principalele obiective ale terapeuticii moderne: profilactic (profilaxie primara sau cura de sanatate la cei sanatosi, si profilaxie secundara - preventie a recaderii bolii), curativ si recuperational.

Tratamenul balnear de Olanesti se imparte in crenoterapie (tratament cu ape minerale) si tratament auxiliar (hidroterapie, electroterapie, fototerapie, aeroterapie).

In cura interna, s-a generalizat metoda administrarii a 6 prize de apa pe zi, pe cat posibil direct de la sursa (buvetele amenajate in statiune), deoarece apele hipotone si izotone (care contin sulf tritabil tiosulfati sau complexe coloidale sulfuroase) isi pierd stabilitatea in contact cu aerul, isi modifica atat aspectul, cat si actiunile farmacodinamice in cateva ore. Acesta este motivul pentru care aceste ape nu se imbuteliaza si nu se comercializeaza. Unele ape trebuie incalzite la anumite temperaturi inainte de administrare. In hotelurile mari, exista baruri de ape minerale aprovizionate la ore fixe de 6 ori pe zi.

Pentru cura externa, in statiune sunt prezente urmatoarele facilitati:

- un pavilion cu instalatii pentru bai calde si instalatii pentru irigatii vaginale, unde se fac zilnic peste 1000 de bai.
- sectie de hidroterapie cu personal sanitar calificat unde se fac: bai generale, bai partiale, dusuri, dus-masaj, dus subacvatic, impachetari cu parafina, masaj uscat, bai cu plante medicinale, bai cu bule de aer.
- sectie de electroterapie: solux, bai de lumina partiale, raze ultraviolete, unde scurte, diatermie, bai galvanice 4 celurare, diadinamici, Interdin, etc.
- sectie de tratament cu instalatii de aerosoli.
- sala de cultura medicala, kinetoterapie (kinetoterapie individuala si de grup;kinetoterapie cu aparatura speciala (bicicleta ergometrica, steppere, covor rulant, etc.), hidrokinetoterapie individuala si de grup la piscina.

In urma studiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s-a constatat ca:

- izvorul mineral nr: 24 din Baile Olanesti, egaleaza sau depaseste efectele apelor de la Contrexville, Karlsbad, Martingni, Viltel, Evian, Tahanon
- Izvorul mineral nr. 2 are actiune egala ori superioara a apelor minerale de la Eaux-Bonnes, Barroger, Aix-les-Bains, Baden, Weisbaden, Achen
- izvoarele minerale nr.3 si nr.9 au calitati similare apelor minerale de la Ems si Eaux Bonnes
- sursa minerala nr. 20 (folosita pentru bai) depaseste calitatile celor din Hall, Salies de Beaurn, Bax, Eaux Bonnes.

* Casa memoriala Anton Pann
* Drumetii in zona Olanesti
* Manastirea Frasinei
* Parcul National Buila Vanturarita
* Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul
* Rezervatia Muzeul Trovantilor
* Rezervatia Radita - Manzu din Muntii Capatanii
* Turism Monahal: Biserica lui Horea

Trasee pentru drumetii in jurul statiunii Olanesti:

- satele Tisa si Gurguiata - Olanesti - satele Tisa si Gurguiata - Schitul Bradu - Olanesti - Schitul Iezer - Pestera "Sf.Antonie" - Olanesti - Schitul Iezer - Schitul Pahomie - Schitul Patrunsa (se recomanda o alocare stricta a timpului deoarece pentru a ajunge pana la Patrunsa este nevoie de 9 ore in medie) - Olanesti - Manastirea Frasinei - spre izvoarele raului Olanesti - Olanesti - "Piatra scrisa" - Olanesti - Lacul Frumos (Mosoroasa).

Cura de teren se face treptat, cu un efort fizic moderat, pentru a cruta organismul bolnav si obosit.

La schituri si la manastiri, se poate manca sau dormi peste noapte, dupa caz si in functie de posibilitatile si regulile bisericesti.

Pentru turistii antrenati sau obisnuiti cu efortul fizic, in Masivul Buila-Vanturarita se pot efectua trasee, care sunt marcate pentru o usoara orientare in teren:

- Olanesti - Valea Olanesti - Muntele Stogu - Cantonul Cheia; marcaj- banda rosie.
- Olanesti - Valea Olanesti - Comanca - Muchia Gropile - Munchia Cainelui - Dosul Pamantului - Lotrisor; marcaj- cruce albastra apoi banda albastra.
- Olanesti - Manastirea Frasinei - Fruntea lui Dat - Dosul Pamantului - Lacul Doamnei - Lotrisor; marcaj- nemarcat pana la Frasinei, apoi banda albastra.
- Olanesti - Cantonul Cheia - Curmatura Comarnicelor - Paraul de Piatra- Muntele de Piatra- Intre Rauri; marcaj- triunghi rosu.
- Olanesti - Cantonul Cheia - Curmatura Comarnicelor - Paraul de Piatra - Muntele de Piatra - Vf Piatra; marcaj- triunghi rosu pana la Muntele de Piatra, apoi punct rosu.
- Olanesti - Schitul Iezer - Schitul Pahomine - Schitul Patrunsa; marcaj- cruce rosie.
- Olanesti - Cantonul Cheia - Muntii Capatanii (muchia Stana Batrana); marcaj- triunghi rosu.